Vreau naţionala înapoi !

Naţionala de fotbal a României îşi joacă, probabil, în următoarele 5 zile calificarea la Campionatul Mondial din Brazilia. Această generaţie ne este datoare, atât de mult încât nu ştiu dacă o posibilă reuşită va şterge toate frustrările şi dezamăgirile din ultimii 16 ani.

            Ultimul mondial la care am fost a fost Franţa 1998, an în care aveam doar 10 ani dar de la care îmi amintesc foarte bine meciurile naţionalei conduse  de Hagi din teren. Victoria 1-0 contra Columbiei, marea victorie cu Anglia 2-1, goluri Viorel Moldovan şi Dan Petrescu şi egalul cu Tunisia iar apoi înfrângerea cu Croaţia reprezintă istoria ultimei participări ale tricolorilor la mondiale. A fost cu siguranţă momentul în care am început să am fotbalul iar mai apoi sportul în sânge.

            După barajul de coşmar cu Slovenia în urma căruia am ratat prezenţa în Asia, apoi absenţa din Germania şi Africa de Sud, fanii echipei naţionale au trebuit să-şi găsească consolarea în performanţele altor echipe.

            Acum naţionala condusă de pe bancă de Victor Piţurcă şi din teren de Mutu şi noua generaţie trebuie să demonstreze că avem forţa să revenim în lumea bună a fotbalului. Meciurile cu Ungaria şi Olanda poate reprezenta o nouă bornă pentru fotbalul românesc.

            Cu acelaşi număr de puncte, 9, cele două vecine îşi dispută locul 2 în grupă, joc în care mai poate intra circumstanţial şi Turcia. Ambele echipe au pierdut cu acelaşi scor 1-4 cu olandezii, care ne-au arătat că sunt stăpânii grupei.

            În meciurile directe România s-a impus 5 întâlniri reuşind de fuecare dată să nu prmească nici un gol, ultima victorie a Ungariei datând din 1981 (1-0). Ultima întâlnire oficială la Budapesta a fost câştigată de tricolori 2-0 după o dublă a lui Marius Niculae.

            Cu siguranţă echipa României este mult mai valoroasă la această oră, mai ales individual, faţă de adversara sa.  Jucători ca Mutu, Torje, Tătătuşanu, Stancu dar şi nucleul jucătorilor de la Steaua care sunt într-o formă bună, au teoretic prima şansă în acest meci.

            Rezultatele neconvingătoare din ultimii ani m-au făcut să mă îndepărtez de naţională, să nu mai aştept cu nerăbdare orice meci, să nu mai trăiesc acea euforie la fiecare meci al său. După rezultatele bune din 1998 si 2000, am ajuns să devin indiferentă pentru ca rezultatele să nu mă mai doară. Doar eu ştiu câte lacrimi am vărsat după meciul cu Slovenia iar mai apoi după cel cu Danemarca de la Copenhaga.

           

            Vreau să simt din nou că naţionala e din nou a noastră a tuturor, vreau să cred din nou că putem face  rezultate bune care să ne ducă la Mondiale şi vreau să sper că nu ne vom mai amărî zilele cu o calificare ratată în ultimul meci.

            HAI ROMÂNIA !